Criminali în serie, în slujba medicinei

Criminali în serie, în slujba medicinei

Criminali în serie, în slujba medicinei.

La începutul secolului al XIX-lea, Universitatea din Edinburgh reprezenta una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ pentru pregătirea viitorilor chirurgi. Instituţia se confrunta totuşi cu o problemă majoră, şi anume lipsa cadavrelor pentru disecţie. Se făcea uz doar de cadavrele criminalilor executaţi, în vreme ce pe continent era permisă disecţia pentru decedaţii care aparţinuseră unor clase sociale inferioare. Corpul didactic medical din Regatul Unit îşi dorea aceleaşi reguli.

Propunerea a întâmpinat însă o rezistenţă puternică din partea publicului. Disecţia nu numai că era privită ca o crimă care dezonora morţii, ci şi ca o potenţială piedică pentru reînviere la ziua judecătii. Medicii britanici trebuiau să achiziţioneze materialul de lucru de pe continent, dar cum acesta era insuficient, a apărut o categorie aparte de profesionişti, the body snatchers. (traficanţii de cadavre).

În mod bizar, sustragerea unui cadavru nu figura ca furt decât dacă…erau incluse şi hainele. Din cauza asta, traficanţii se asigurau ca trupurile să fie întotdeauna dezgolite. Prin 1820, mulţimi irlandezi cu situaţie economică precară s-au îngrămădit la Edinburgh în speranţa unei vieţi mai bune. Printre aceştia se numărau fermierul William Hare şi soldatul William Burke. Hare s-a însurat cu o femeie pe nume Margaret Laird, care se ocupa de un adăpost într-o mahala din apropierea tăbăcăriilor din oraş, care poluau cartierul cu mirosul lor îngrozitor. În noiembrie 1827, Burke s-a mutat aici împreună cu partenera sa, Helen. Tot aici aveau să se desfăşoare majoritatea crimelor, fie într-o cameră din fundul adăpostului, fie într-un hambar din curtea din spate.

La scurt timp după sosirea lui Burke, unul dintre chiriaşii lui Hare, Donald, un bătrân singur şi bolnav, a decedat, dar cum îi datora bani acestuia, s-a decis să nu-l mai înmormânteze, ci să-l vândă. Împreună cu partenerul său, Hare a desfăcut sicriul şi l-a umplut în schimb cu scoarţă de copac. Aşadar s-au dus apoi în campusul universitar pentru a gasi şi clienţi. Un student la medicină le-a recomandat să se adreseze chirurgului Robert Knox, care, încântat de propunere, le-a plătit 7 lire şi 10 şilingi pentru achiziţie. Studentul i-a lămurit la plecare că s-ar bucura şi de afaceri viitoare. Nu bănuia însă ce gânduri negre nutreau cei doi complici.

Continuarea aici —–> www.historia.ro

 

loading...

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.