RUSALII. Tradiții și obiceiuri: ce NU ai voie să faci în această zi ca să nu ai ghinion tot anul!

RUSALII. Tradiții și obiceiuri: ce NU ai voie să faci în această zi ca să nu ai ghinion tot anul!

RUSALII. Tradiții și obiceiuri: ce NU ai voie să faci în această zi ca să nu ai ghinion tot anul!

Creștinii ortodocși sărbătoresc mâine, la 50 de zile după Paște, Rusaliile sau Cincizecimea, adică Pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli și ziua când a fost alcătuită prima comunitate creștină, nucleul Bisericii de mai târziu.

Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălțare și la 50 de zile după Paște.

În Vechiul Testament, Cincizecimea amintea de primirea Legii pe Muntele Sinai, de suferințele evreilor în pustiu, precum și de necazurile cele multe prin care au trecut, până să ajungă în pământul făgăduinței. De aceea, la această sărbătoare se mulțumea lui Dumnezeu și pentru secerișul nou.

În Noul Testament, această zi amintește de venirea Duhului Sfânt peste apostoli. Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceștia. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei 12 au început să facă învățătura Mântuitorului în diferite limbi, deși acești ucenici erau cunoscuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupați de învățarea limbilor străine. Apoi, apostolii au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor și aducând la credință de la oameni simpli la împărați.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, pentru că, în aceeași zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

În sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în românește, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morților. Creștinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morților. În unele zone ale țării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii.

Astfel, în ajunul Rusaliilor se țin Moșii de vară sau de Rusalii, cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar care sunt și prilej de veselie. Se crede că sufletele morților (moșilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

De Rusalii, este obișnuit și faimosul joc al călușarilor, constând în săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele. Ielele sunt spirite rebele ale morților care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au petrecut Pastele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcașurile lor pământene și încep să facă necazuri oamenilor.  Tradiția mai spune că dacă ielele sunt zărite de un muritor sau dacă, din greșeala, cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnăvește foarte grav. De boala ielelor se poate scăpa doar prin descântec sau prin intrare în hora Călușarilor.

Tot de Rusalii, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează și se împart credincioșilor. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli.

Potrivit tradiției Bisericii Ortodoxe, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul și Sfântul Duh). Astfel, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.

Se mai spune că persoanele care dorm în noaptea de RUSALII sub cerul liber sau dacă se duc la fântână vor cădea sub puterea ielelor. La sate în special se păstrează tradiția ca în această zi să se ducă la biserică pentru sfințirea crengilor de tei și nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorat peste Sfinții Apostoli. Aceste crengute se agață apoi la strașina caselor sau la icoane. Se spune că acestea apară de cele rele.

Jocul Călușarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele

Preoții și sătenii ies pe camp în a doua zi de RUSALII pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina. Ramurile de tei sființite de RUSALII sunt păstrate peste vara pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii.

Un obicei care se ține în localitatea clujeană Batin este “împănatul boului” și constă într-o procesiune care se desfășoară pe ulițele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu ghirlande de flori. În fața parohiei, preotul satului îl sfințeste, apoi dă de băut participanților. Boul este, la un moment dat, eliberat și, conform tradiției, o fecioară “îl stăpânește”, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese. Potrivit datinii, fata se va marita într-un an.

Faimos este și jocul Călușarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Călușarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit dansul ielelor, acesta fiind singurul leac.

În vremuri vechi, bărbații care umblau singuri noaptea riscau să fie prinși de magia nopții de RUSALII, de iele. Din aceasta cauză, aceștia purtau la brâu usturoi, frunze de tei sau nuc sau fire de busuioc.

Continuarea aici ——-> www.reporterntv.ro

rusalii-2016-traditi-si-obiceiuri-ce-nu-ai-voie-sa-faci-in-aceasta-zi-ca-sa-nu-ai-ghinion-tot-anul-144440

loading...

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.