Reacția Vaticanului după încercarea Comisiei Europene de a interzice folosirea cuvântului ”Crăciun”. Mesajul cardinalului Pietro Parolin pentru români

Critici dure au dus în cele din urmă la retragerea a documentului inițial prin care Comisia Europeană recomanda renunțarea la cuvinte și nume care nu ar garanta ”dreptul oricărei persoane de a fi tratată de o manieră egală”, printre care și ”Crăciun”. Într-un interviu pentru Vatican News, cardinalul Pietro Parolin și-a exprimat contrarierea spunând că ”nu acesta este modul de a combate discriminările”.

Recentul manual de comunicare internă al Uniunii Europene, care îndemna la incluziune și evitarea unor cuvinte precum ”Miss” și ”Mrs”, dar și ”Christmas” (”Crăciun”) sau a unor nume precum ”Maria” și ”Ioan”, a fost în cele din urmă retras, după ce a trezit nu puține nedumeriri și polemici. Anunțul a fost dat de comisarul pentru egalitate de șanse Helena Dalli, care a spus că ”analizăm în prezent aceste preocupări pentru a le aborda într-o versiune actualizată”.

Într-un interviu realizat de Massimiliano Menichetti pentru Vatican News în cursul dimineții de marți, 30 noiembrie a.c., înainte de anunțul comisarului european amintit, cardinalul secretar de stat Pietro Parolin a afirmat că, din nefericire, se observă tendința generalizată de a omologa totul dar, nerespectând justele diferențe, se cade în pericolul de a distruge însăși persoana umană.

M. Menichetti: Eminență, ce reflecție vă sugerează aceste fapte și de ce se întâmplă?

Card. P. Parolin: «Cred că este justă preocuparea de a șterge toate discriminările. Este o cale de care am devenit cu toții din ce în ce mai conștienți și care, evident, trebuie să se traducă pe un plan practic. În opinia mea, însă, nu aceasta este calea de urmat pentru a atinge acest obiectiv. În cele din urmă, există riscul de a distruge, de a anihila persoana umană, în două direcții principale. Prima, cea referitoare la diferențierea care caracterizează lumea actuală și, din nefericire, tendința este aceea de a omologa totul, fără a ști să respectăm, în schimb, și justele diferențe, care evident că nu trebuie să devină motiv de contrapuneri sau sursă de discriminare, dar trebuie să fie integrate tocmai pentru a construi o umanitate deplină și integrală. Pe de altă parte, avem uitarea a ceea ce este, de fapt, realitatea, iar cine merge împotriva realității se pune singur într-un serios pericol. Apoi, este ștergerea rădăcinilor, mai ales în ceea ce privește sărbătorile creștine, dimensiunea creștină chiar a Europei noastre. Desigur, noi știm că Europa își datorează existența și identitate multor contribuții, dar cu siguranță nu poate fi uitat faptul că unul din aporturile principale, dacă nu chiar principalul, a fost chiar creștinismul. Așadar, a distruge diferențele și a distruge rădăcinile înseamnă, întocmai, a distruge persoana umană».

M. Menichetti: Papa se pregătește să plece într-o călătorie în Europa unde, cu siguranță, cultura, tradiția și valorile marchează un drum de primire. Cu toate acestea, unii continuă să construiască o Europă care șterge propriile rădăcini.

Card. P. Parolin: «Într-adevăr. Mi se pare că papa, chiar în mesajul video adresat acum câteva zile Greciei și Ciprului înainte de plecare, subliniază această dimensiune europeană. Altfel spus, a merge la izvoarele Europei înseamnă a regăsi ceea ce reprezintă elementele ei constitutive. Cultura greacă este cu siguranță unul din aceste elemente. Apoi, papa face referință la Cipru, înțeles ca una din prelungirile europene ale Țării Sfinte. Cred, așadar, că această călătorie are loc la momentul potrivit, fiind o călătorie care ne aduce aminte tocmai de aceste dimensiuni fundamentale care nu pot fi șterse. Trebuie să regăsim capacitatea de a integra toate aceste realități fără a le ignora, fără a le combate, fără a le elimina și fără a le marginaliza».

Cu doar câteva zile înainte de acest interviu, la Sf. Liturghie pentru Ziua Națională a României, cardinalul Parolin spunea că ”chiar și în așa-numitele societăți moderne, democratice și iluminate există creștini care suferă persecuții pentru convingerile lor”. Cu toate acestea, ”nicio putere lumească și nicio suferință pământească nu ne poate lua adevărata noastră identitate, care este demnitatea noastră de fii ai lui Dumnezeu, destinați la viața veșnică. Mesajul creștin (…) nu doar că insuflă speranță în dificultăți, dar ne încurajează mai mult decât orice altceva să înfruntăm suferințele din această lume”.

În același context, cardinalul secretar de stat a transmis un scurt mesaj video pentru românii din țară și pentru cei aflați departe de patrie în care sublinia dimensiunea credinței care a însoțit în mod admirabil poporul român încă de la întâlnirea cu Evanghelia. Prelatul a încurajat astfel românii să-și păstreze credința, care a răzbit dincolo de anii grei și întunecoși de după al Doilea Război Mondial, și să facă astfel încât aceasta ”să devină cu adevărat lumină și mărturie înaintea Europei noastre și a lumii întregi”.

Acest articol a fost publicat în Actualitate. Salvează legătura permanentă.